Îmi place când orașul este prietenos. Când oamenii nu fac gălăgie. Când nimeni nu face ceva rău. Când ceilalți sunt buni la suflet. Când oamenii sunt fericiți. Când oamenii sunt mereu aproape unul de altul. Când oamenii sunt buni prieteni.
Nu-mi place orașul meu când oamenii nu se înțeleg. Când ceilalți nu sunt buni la suflet. Când oamenii nu sunt fericiți. Când copiii nu se joacă frumos sau când copiii nu se joacă pe unde trebuie. Când ceilalți nu sunt aproape unul de altul. Când oamenii nu sunt prieteni. Când orașul nu e prietenos.
Într-o zi aș vrea ca orașul meu să fie mult mai mare decât altele. Orașul meu, adică Bacău, este mic, mic de tot, deoarece când trec de magazinul unde lucrează mama mea și tatăl meu vezi un indicator și dedesubt scrie ”Bacău” și o linie roșie și asta înseamnă că ieși din localitate. Ăsta e motivul pentru care vreau ca orașul Bacău să fie mult mai mare.
De ce la noi în oraș nu există zgârie nori?
De ce există oameni buni la suflet?
Nu înțeleg de ce noi ne numim oameni.
Dacă aș fi primar pentru o zi aș face ca în orașul meu să fie mai multă liniște, să existe mai mulți oameni, să nu existe cuvinte urâte, să fie vorba numai despre prietenie, fără morală.
Eric Dascălu (foto), 6 ani, elev al grupei Kids Press, a Cercului de Jurnalism de la Palatul Copiilor Bacău
Be First to Comment