Dacă v-ar spune cineva să dați exemplu de un profesor de nota 10, cine v-ar veni în minte? Un astfel de om este pentru mine doamna mea dirigintă, Nicoleta Nistor, profesor de limba engleză la Colegiul Național ”Ferdinand I”.
Pe lăngă faptul că este un profesor îndrăgit de toţi elevii, doamna dirigintă este o persoană plină de energie, dedicată cu adevărat profesiei, ce îndrăgeşte să ne arate nouă, elevilor, ,,partea plină a paharului”. Este profesor al Colegiului Naţional ,,Ferdinand I’’ din Bacău de la absolvirea facultăţii, iar elevii îndrumaţi de profesoara Nicoleta Nistor au primit în 2002 o menţiune la faza naţională a Olimpiadei de Limba Engleză şi numeroase premii la faza judeţeană, precum şi la concursurile naţionale Cangurul lingvist, Public Speaking sau Speak Out. Numeroşi elevi pregătiţi de doamna profesoară au obţinut certificatul Cambridge sau IELTS.
Am fost fascinată să aflu și de participările sale la cursurile de formare şi de perfecţionare, în ţară şi în străinătate. A beneficiat, în anul 2003, de o bursă Socrates la Norwich, Marea Britanie, cu tema ,,Communicative Language Teaching and Testing’’, şi de o bursă Comenius la Ipswich, Marea Britanie în anul 2013. A făcut, de asemenea, parte din echipele mai multor proiecte europene, printre care Comenius ,,Learning Europe by Arts’’, Grundtving ,,Langages du vegetal en Europe’’, Erasmus+ ş.a.m.d.
Vă invit să o cunoaşteţi şi prin prisma interviului pe care mi l-a acordat.
– Miruna Sava: Ce încercați să îi învățați pe copii prin sfaturile pe care le oferiți?
–Prof. Nicoleta Nistor: Încerc mereu să le arăt faptul că învață pentru ei înşişi, nu pentru părinți, nu pentru note și că aceste noțiuni pe care le dobândesc le vor folosi în viitor foarte mult dacă învață serios. Pe lângă inteligenţa academică, e foarte important ca ei să-şi dezvolte competenţe sociale şi emoţionale, care, alături de competenţele digitale, sunt esenţiale pentru viitor.
– Care a fost cel mai bun sfat pe care l-ați primit de la un profesor?
– O întrebare grea, am avut mulţi profesori foarte buni. Eu am absolvit Liceul ,,George Bacovia”, deci actualul Colegiu ,,Ferdinand I”, și fiecare profesor ne-a insuflat dragostea pentru învățătură și ne-a îndrumat să gândim independent, să gândim critic, nu doar să acumulăm cunoștințe. Sfaturile cele mai bune le-am primit de la mama mea, regretata profesoară de biologie Elena Filioreanu, care a predat timp de 20 ani la Liceul ,,George Bacovia”.
– Care este motto-ul pe care îl considerați motivant pentru elevii de astăzi?
– Am un motto în limba engleză, am să îl spun mai întâi în engleză, iar apoi am să îl explic. Este din Lordul Tennyson, spune așa: ,,To strive, to seek, to find, and not to yield.”, adică: ”să năzuiești, să cauți, să găsești şi să nu cedezi”. Din acest motto, zic eu, elevii ar putea să dobândească următoarea învățătură: să caute pasiunea lor, să nu se abată de la drumul lor și să transforme pasiunea în meseria lor viitoare.
– Dacă ați putea să schimbați ceva la actualul sistem de învățământ, ce ați schimba?
– Ar fi multe de schimbat. O problemă cu care ne confruntăm este numărul mare de elevi în clase, suprapopularea claselor. Este foarte greu să predai unui grup de 35-40 de copii, mai ales limba engleză. Când am intrat în învăţământ, limbile străine se predau în regim intensiv pe grupe, ceea ce era benefic progresului elevilor. Din păcate, acest lucru nu mai este posibil.
– Pe ce considerați că ar trebui să pună școala accent?
– Accentul ar trebui să se pună mai mult pe partea practică. Să îi încurajăm pe elevi să își dezvolte gândirea critică, să își exprime propriile păreri și cred că mai este un lucru: să punem accent pe înțelegere, nu neapărat pe volumul de cunoștințe, ci pe calitate. De asemenea, să îi învăţăm pe elevi cum să-şi exprime ideile, să-şi organizeze un discurs şi să-l susţină în public.
– De ce ați ales meseria de profesor?
– O întrebare grea, pentru că, într-un fel, cred că ea m-a ales pe mine. Nu am fost hotărâtă la început dacă voi rămâne sau nu profesoară și am profesat, timp de un an, pe un post vacant la Colegiul ,,Ferdinand I”, iar după un an postul a fost scos la concurs şi m-am hotărât să particip. Am fost patru candidaţi pe acel post, am luat concursul și atunci am fost convinsă că aceasta este calea pe care trebuie să o urmez. Și nu regret decizia luată.
-Experiența în educație v-a transformat într-un profesor de nota 10. Cum ați reușit să vă adaptați și să fiți pe placul tuturor generațiilor de elevi?
– Nu cred că sunt pe placul tuturor elevilor și nu cred că un profesor ar trebui să-și dorească neapărat acest lucru. Generațiile se schimbă de la an la an, iar noi trebuie sa încercăm să ținem pasul cu aceste schimbări. Important este să încerci să fii imparțial, să dai dovadă de fairplay, să fii constant, să încerci să-i înțelegi pe elevi atunci când clachează sau când au anumite suferințe, nu doar sa deschizi manualul, să predai lecţia şi atât. Un profesor implicat va avea elevi motivaţi.
– Ce reprezintă pentru dumneavoastră şcoala?
– Aş porni de la un citat al lui Nicolae Iorga ,,Şcoala cea bună e aceea în care şi şcolarul învaţă pe profesor.” Cred că în clipa în care vrem să ne adaptăm şi să recunoaştem că avem multe lucruri de învăţat şi de la elevii noştri, atunci şi ei vor căpăta încredere, şi ei îşi vor dori să fie mai buni, mai competitivi şi nu îl vor privi pe profesor ca pe Dumnezeu. Pe vremuri se spunea: ,,Nota 10 este nota profesorului şi următoarele note pornesc de la 9”.
-Consideraţi comunicarea armonioasă dintre profesor – elev ca fiind un factor al influenţării elevilor spre a îndrăgi şcoala?
– Comunicarea profesor – elev – părinte este cea mai importantă. În clipa în care părinţii comunică cu profesorul şi cu elevul, copiii vor înţelege că acest triunghi lucrează pentru ei, în interesul lor. Dacă nu comunică, dacă undeva veriga se rupe, una dintre ele, profesor-elev, profesor-părinte, elev-părinte, acest lucru se vede şi dacă toţi cei trei factori comunică, îşi spun problemele şi încearcă să găsească soluţii la respectivele probleme, acestea vor putea fi rezolvate. Părinţii joacă un rol esenţial în dezvoltarea copiilor şi cred că zicala ,,copiii sunt produsul părinţilor lor” este adevărată.
-Aţi opta pentru îmbinarea şcolii cu activităţi extraşcolare?
– Obligatoriu da şi sunt bucuroasă să văd că în ultimii 10 ani, cel puţin, se organizează multe activităţi extracurriculare, din ce în ce mai mulţi elevi sunt implicaţi în voluntariat, organizează festivaluri de teatru, sunt implicaţi în ONG-uri, merg la activităţi de ecologizare, deci conştient fac lucruri care îi vor ajuta în viitor. Se implică în viaţa comunităţii şi acest lucru este de bun augur. Mă bucur că elevii ferdinandişti sunt foarte activi, au multe idei, se organizează concursuri coordonate şi iniţiate de ei, iar Consiliul Şcolar al Elevilor este din ce în ce mai implicat.
-Cum se vede din cancelaria profesorilor progresul elevilor?
– Trebuie să fac diferenţa aici între cele trei etape de studiu: la învăţământul primar, copilul este verificat zilnic, îşi capătă anumite deprinderi de lucru, deprinderi logice, şi părintele ştie în permanenţă ce face copilul la şcoală. La gimnaziu se mai păstrează această comunicare, se vede progresul foarte bine, dar volumul de muncă este foarte mare pentru nivelul de gimnaziu, plus că transformările care au loc în perioada de preadolescenţă îl bulversează pe elev şi, atunci, comunicarea este cuvântul cheie. La liceu consider că elevii sunt pe cont propriu, dacă au acumulat şi au pus bazele temeinic în primele două etape, la liceu lucrurile vor merge natural, dacă nu, atunci se vor amăgi că îşi copiază temele, că sunt superficiali şi vor merge la facultate fără să fie pregătiţi şi nu vor face faţă provocărilor.
– Cum se vede din cancelaria profesorilor programul elevilor?
– La gimnaziu se vede că este prea încărcat, mai ales la clasele a VII-a şi a VIII-a. Copiii nu mai au timp să se joace, să se plimbe, să îşi mai trăiască puţin şi copilăria, pe când la liceu au mai mult timp, pe care nu ştiu cât de bine îl folosesc. Dacă au dobândit deprinderile corecte în gimnaziu şi dacă şi-au dezvoltat aceste deprinderi, lucrurile vor merge foarte bine şi la liceu, dacă nu, vor fi, cum am spus, pe cont propriu. Fără muncă, nimic nu este posibil.
-Am aflat că împreună cu elevii Colegiului Naţional ,,Ferdinand I’’ aţi vizitat şcoli din alte ţări. Ne puteţi da exemplu un avantaj si un dezavantaj al şcolii româneşti în raport cu şcolile din alte ţări?
– Am să pornesc prin a spune că dintre toate şcolile pe care le-am vizitat în Europa, cel mai mult m-au impresionat şcolile din Moscova, unde accentul se pune în mod egal pe dezvoltarea artistică, academică şi sportivă a elevului, adică se încurajează progresul acestuia în funcţie de aptitudinile sale, încă se face lucru manual, se iau lecţii de gătit, de balet şi au şi dotările necesare, nu în nişte şcoli speciale, ci într-o şcoală gimnazială, normală, unde toate aceste aptitudini ale copiilor sunt încurajate şi mi-ar plăcea să văd că şi la noi punem accent, în mod egal, pe latura academică, artistică si sportivă în dezvoltarea elevilor. Un lucru bun din sistemul nostru de învăţământ este faptul că se învaţă la un nivel ridicat, copiii care îşi doresc să înveţe la un nivel ridicat o pot face şi atunci le va fi uşor să se adapteze la viaţa de student, în România sau în străinătate.
Interviu realizat de Miruna Sava, clasa a VII-a, elevă la Colegiul Național ”Ferdinand I” și la Cercul de Jurnalism de la Palatul Copiilor Bacău
Comments are closed.