Am răscolit într-un suflet amărât, unde găsisem obscurul violent dar şi cioburi de lumină lăsate de fericirea anilor trecuţi. George Gabriel Danciu este “ecoul disperării”, un martir al dragostei materne. Strigătele lui se aştern armonios în cartea de debut “Lasă mamă, Spania”, unde trist îşi cheamă mama şi tatăl acasă pentru că are nevoie de ei, amândoi. S-a zis cu copilăria dar sufletul său este încă micuţ, naiv şi inocent. Pentru spiritul său necăjit poezia e o terapie. L-am întrebat ce l-a făcut să scrie cartea şi răspunsul era unul aşteptat: ”Ea, mama”. E greu să trăieşti prin poezie, e ca şi cum ai inspira nu oxigen ci un fum dens, greu dar în acelaşi timp frumos, dulce şi euforic.
Acum, tînărul poet este elev în clasa a IX-a G a Colegiului “Henri Coandă”, din Bacău, specializarea Filologie. Nu este unul dintre elevii exemplari dar e unul destul de priceput. De la colegii de clasă am aflat că George pare a fi foarte prietenos însă puţin cam ciudat… ”De ce?”, l-am întrebat.
“Nu sunt ciudat, sunt eu însumi şi nu vreau să par altfel, aceasta mă face diferit”, a răspuns cu onestitate.
George Gabriel Danciu s-a afirmat ca poet datorită naşului de botez Vali Constantin Boncu, cel care a fost “pârghie” în toate şi care i-a zidit temelia artei. După un volum de poezie, acum pregătește un viitor roman, al cărui protagonit are trăsături comune chiar cu autorul. Când are timp, merge la întrunirile organizate de Uniunea Scriitorilor din Bacău.
Pe lângă preocuparea pentru scris, George cîntă la chitară şi pictează, mărturisind că “desenul îl face cu adevărat fericit”. George are lumea sa, lumea în care îşi găseşte liniştea “acolo în creieraş”, după cum spune singur. Vrea din nou trecutul, o vrea pe mama, simte că de ea are nevoie acum. Nu o judecă, ba chiar o înţelege dar e prea complicat să facă asta în fiecare zi, în fiecare clipă. Însă oricât de greu ar fi, George găsește oricînd, ca noi toţi, balsam angoasei lăuntrice. Visăm şi zîmbim ispitei… Ironia sorţii.
Cristina Sîrbu, elevă în clasa a IX-a la Colegiul ”Henri Coandă”, membră Basarabia Press a Cercului de Jurnalism de la Palatul Copiilor Bacău
Textul a fost publicat în primul număr al Revistei ”New Press” (iunie 2014), a Palatului Copiilor Bacău.
Be First to Comment