Pentru mine, parte din ceea ce eu numesc ”nemurire”, în sensul că, la un moment dat în viață cu toții trăim nemurirea, iar pentru mine acel moment a fost Copilăria, s-a petrecut la Palat. Acolo unde, din clasa a IV-a până în clasa a XI-a, am frecventat cercul Cenaclul Literar ”Crisalide” (chiar în spațiul în care în prezent funcționează Cercul de Jurnalism) sub coordonarea Doamnei Fluture (cum îi spuneam noi, crisalidele ei) Violeta Șerban. Gândurile mele acum, la sărbătorirea Zilei Palatelor și Cluburilor – frumoasă și binevenită premieră -, zboară către Doamna acolo unde ea își odihnește pentru totdeauna aripile. Port, în zbor, omagiul, dorul și Recunoștința. Acolo la Cenaclul de la Palat, am învățat Condeiul.
Acolo, la Cenaclul de la Palat, Doamna a transformat, în ani, generații de crisalide, în Fluturi. Și sunt fericită că am fost Crisalidă la Palatul Doamnei, mentor în arta scrisului, artă de care, poate, nu m-aș fi îndrăgostit dacă nu mi-aș fi lăsat purtați pașii, într-o primă zi de toamnă, la un început de an școlar de clasa a IV-a, către Palat… Aceste gânduri sunt de Recunoștință și pentru toate generațiile de profesori care, în timp, cu dăruire, răbdare și Iubire ne-au îndrumat nouă, tuturor copiilor de atunci prezenți la diferitele cercuri, pașii. Aceste gânduri sunt de Recunoștință pentru generațiile actuale de cadre didactice de la Palat care îndrumă pașii și dau aripi, acum, copiilor noștri. La mulți ani! Mădălina Rotaru ❤
#ZiuaNaționalăaPalatelorșiCluburilorCopiilor #NonFormalEducationDay
Comments are closed.