Am avut ocazia de a vedea în premieră, la sfârșitul săptămânii trecute, pe scena Teatrului Municipal Bacovia”, piesa de teatru ”Viața e în direct doar aici”, de Radu Herjeu, care cred eu că mi-a schimbat gândirea despre televiziune și despre ce se întâmplă când camerele de filmat sunt oprite.
Pentru mulți dintre noi, viața de televiziune este perfectă, plină de glorie și faimă, fără prea mult efort depus, dar pot spune că, la un moment dat, când luminile s–au închis, în semiîntunericul sălii de spectacol, am început să privesc cu fascinație și curiozitate adevărata viață a televiziunii. Fascinată, în primul rând de tot ce înseamnă televiziune și social media, am urmărit cu atenție fiecare replică, mișcare, poziție, grimasă, emoție a actorilor, am încercat să înțeleg tot și să analizez. Această piesă de teatru, despre culisele necunoscute al televiziunii, despre manipulare și iluzii, pentru mine a fost foarte bine venită, deoarece cred că ar trebui să se arate mai des adevărata viață a televiziunii, mai ales pentru noi, tinerii, deoarece ar trebui să știm și să înțelegem că fiecare meserie vine și cu calităti și cu defecte.
Fie că acceptăm sau nu, televiziunea face parte din viata noastră mai mult decat ar trebui și la nivelul subconstientului ne manipulează foarte mult, prin a ne face să credem că televizorul este un izvor de adevăr. ”Televiziunea este ca o luptă, rămâne cine e mai puternic”, am auzit pe la jumătatea piesei, cu ochii în reflectoare, o replică rostită cu o voce impunătoare, care m-a urmărit mai apoi. La finalul spectacolului, una dintre întrebările mele a fost ”Televiziunea este o luptă sau noi oamenii avem tendinta de a o face asa?” Această meserie nu ar trebui privită ca pe o luptă sau ca pe o meserie cu venituri financiare extraordinare, ar trebui privită ca o meserie cu foarte multă responsabilitate, deoarece ceea ce apare la televizor – și în general în social media – îi influențează pe cei mici, care au o personalitate în formare, nu au dezvoltată gândirea critică, și tot ce aud și văd la televiziune vor crede că este normal și bine de făcut în viitor, dar, din păcate, nu este așa, televiziunea nu oferă mereu modele pozitive, și impactul negativ al acestei realități se vede tot mai des în rândul adolescenților și al copiilor.
Prin mesajul său, spectacolul este un semnal de alarmă, transmis prin intermediul mijloacelor de comedie, asupra dependenței societații de azi fața de micul ecran și mai ales despre manipularea ieftină, greu de sesizat de spectatorul obișnuit. Pot spune acum, după vizionarea spectacolului, tot ce vreau și ce nu vreau să fiu, ce credeam și ce mă influența să cred, cu ochii la televizor. Această piesă de teatru, ”Viața e în direct doar aici”, îți va deschide mai tare ochii și vei realiza multe lucruri pe care în subconstientul tău le credeai normale.
Sfatul meu ar fi ca, în primul rand, să uiți măcar puțin de emisiunea ta preferată, și să te duci la teatru, să vezi adevărata viață, fară pauze publicitare. Cred că, dacă am fi știut noi ce se întâmplă în spatele ecranelor, teatrele ar fi probabil mult mai mult vizitate.
Patricia Unguru, clasa a X-a, elevă la Colegiul Național ”Vasile Alecsandri” și la Cercul de Jurnalism al Palatului Copiilor Bacău
Foto credit: Chromatique
Sursa foto: Teatrul Municipal ”Bacovia”
Comments are closed.